the use of lying

Probabil ca am sa scriu din ce in ce mai rar pe-aici, pentru ca noul meu program imi lasa un gust de oboseala cam aiurea in fiecare zi... Acum abia m-am trezit, 2:33 PM , si, desi pare tarziu, tind sa mai vreau inca o portie de somn neconditionat, lejer...
In momentele astea din ce in ce mai putine de relaxare totala ma gandeam la motivele pentru care unii dintre noi au tendinta de a minti. Nu as trece miniciuna printre principalele lucrurile pe care le displac la oameni, dar nici nu fac parte din categoria celor care o considera necesara... Daca te-ai transpune in persoana celui/celei pe care il/o minti intr-o privinta sau alta, ti-ai da seama ca, oricat de aiurea ar suna adevarul, l-ar prefera de mii de ori... De fapt cred ca stii asta oricum, dar iti e mult prea teama sa te confrunti cu situatia la advaratii sai parametri, oricare ar fi acestia...Probabil ca alt motiv ar fi comoditatea, nu neaparat teama....dar, dincolo de cateva aspecte, mi se pare un lucru destul de 'light', negasindu-l ca pe ceva atat de grav...
In schimb, ipocrizia, venita ca un fel de derivat al minciunii, mi se pare cel mai injositor aspect al unei persoane. In orice caz, utilitatea ei ma depaseste...De ce ai sustine cu atata siguranta ca iti place un lucru/o persoana/o situatie, in conditiile in care nu se intampla lucrul asta?... nu spun ca e aiurea pentru cei care isi creeaza o anumita parere, gresita, despre tine, pentru ca fiecare dintre noi se minte singur in fiecare zi cu diverse lucruri, asa ca nu e o problema prea mare, dar e mult mai aiurea pentru tine, care vei fi pus in continuare in situatii care iti displac, vei sta intotdeauna cu persoane al caror caracter nu il poti digera desi sustii contrariul... E atat de greu sa te confrunti cu o situatie...?Sau ideea ca esti super convingator si senzatia ca ai putea controla totul cu atitudinea ta te fac sa te simti mai bine...? ...eu ma gandesc ca acei oameni care te cred nu o fac nici din naivitate, nici din lipsa de experienta, ci doar din comoditatea de a crede un lucru si din faptul ca e destul de sanatos sa nu iti pui probleme de veridicitate in fiecare aspect din jurul tau... asa ca nu e un castig atat de mare :)...

shinny moments of your life

Whoever you are, sunt aproape sigura ca nu ai constientizat niciodata cat esti de fericit de fapt...Dincolo de partea in care cainele ti-a ros pijamalele sau ti-a scuipat semintele uitate pe jos, dincolo de zilele in care te plictisesti de moarte...Esti foarte fericit... esti fericit pentru ca pur si simplu esti...si poti fi in continuare...esti fericit pentru ca ai puterea sa vrei...Uita-te in ochii animalutului tau si vei vedea ca el nu are optiunea asta...el nu stie sa vrea...el simte doar ca are nevoie de mancare sau sa fie scos afara... la fel se intampla si cu laptopul care sta cuminte langa pat...nici el nu vrea sa fie deschis sau nu... Nici dvd-urile de pe raft si nici sandwich-ul pe care l-ai mancat acum doua zile nu au cerut si nu au vrut nimic...
Esti singurul de pe lumea asta care stie sa vrea ceva... Si cu toate astea, te consideri in continuare nefericit, confuz, indecis, te simti ciudat, ai indoieli, te gandesti daca sau nu... te opresti pentru ca iti e frica, simti ca ai fi putut...esti trist, abatut...
Ma gandesc ca, daca ai cauta mai adanc in interiorul tau, faptul ca vrei altceva, sau ca vrei mai mult, ar trebui sa insemne ceva mai mult decat un motiv in plus de autopatetizare... Faptul ca te constinetizei intr-o anumita pozitie favorabila sau mai putin favorabila ar trebui sa te motiveze intr-un sens sau altul...
Daca ai privi macar cateva minute mai atent in jurul tau si nu ai mai trece pe langa lumea asta cu atata superficialitate...sau daca ai privi aceleasi cateva minute la tine insuti, ti-ai da seama ca, dincolo de toate, valorezi mult... :) valorezi mult pentru ca esti ceea ce esti si pentru ca ai ajuns pana aici. Si pentru ca devii mai valoros cu fiecare moment care trece peste tine, esti un om fericit...iar daca ai reusi sa vezi, macar pentru o secunda, fericirea asta de care esti inconjurat dincolo de aparentele stari patetizante, te-ai privi dintr-un unghi cu totul altfel decat cel de pana acum... Try it... :) it would be at least fun, shinny happy person

Just say it, whatever it is...

Pot afirma cu tarie ca fac parte din categoria oamenilor care vorbesc putin... Acei oameni care spun lucruri dupa principiul 'mai bine nu spui nimic decat sa spui ceva aiurea'...
Still...cand vine vorba de lucruri importante si de chestii pe care le simti si le crezi cu adevarat...never let the chances pass by you... Momentul ala va trece...si un singur cuvant ti-ar putea schimba viata, sau nu... Faptul ca il spui, insa, nu va schimba niciodata ceva in rau la fel de mult cum ar putea schimba faptul ca nu il spui... Time never turns back and you might never have that chance again...you may never have the opportunity to say it... Si vor ramane efectiv idei si dorinte pe care, in timp, le vei uita...dar vor exista si acele momente in care te vei gandi cu nostalgie cum ar fi fost" daca i-ai fi zis asta"...Cum spuneam in niste postari anterioare, experienta sta la baza tuturor lucrurilor...si experienta m-a invatat si asta... Si vine cate un moment in care iti doresti sa fi iarasi in momentul ala critic, din care simti ca ceva s-ar fi putut schimba...in bine...si ca din lipsa de curaj sau din incapacitate de reactie you haven`t told it...and you know you will never do it from now on...because you can`t...time just passes by...it never turns back and it never stops, because it is always the same thing...

Special Recover

Ma gandeam ca majoritatea problemelor apar atunci cand incepi sa te iei prea mult in serios pe tine insuti...de fapt atunci cand incepi tu insuti sa privesti ceea ce e in jurul tau ca pe o problema, cand ar putea foarte bine sa fie privita ca pe o provocare, sau ca pe un joc, sau ca pe ceva frumos care nu iti va schimba insa, neaparat, viata...ca pe ceva necrucial..ideea e ca in momentul in care tu nu lasi loc in viata ta unei interpretari negative, ea...guess what?...nu va aparea :)...totul tine de atitudine...nu ma refer la a fi superficial si la a nu-ti pasa de nimic, din contra...sa iti pese prea mult ca sa le strici :)

spre exemplu, oamenii au o caracteristica foarte interesanta si speciala...au puterea de a vrea cu adevarat un lucru...si, in consecinta li se dezvolta o capacitate aparte de a se reface, de a-si reveni in urma diverselor lovuturi pe care le primesc de-a lungul timpului. Numai ca unii nu vor chestia asta, si mi se pare cam ciudat...unii se complac in ipostaza de victima colaterala, in atitudini negativiste si in dispozitii posomorate... oricine mai are zile aiurea...dar in momentul in care intervine o a 3-a dimineata consecutiv in care te trezesti si nu ai chef de nimic, i think it`s time to wander: 'is that ok?'...
mi se pare ca atunci cand reusesti sa astepti comod si relaxat momentul urmator si cand te eliberezi de stresul care, in timp, cam incepe sa provina din orice tip de sursa, cand devi capabil sa te detasezi de aspectele care oricum trec fara urmari concrete, cand poti privi in jur dintr-o perspectiva mai chill, your life will improve :)
just try it ;) and belive me, no matter what problem is that, you have that special power inside you that will araneg things over :) in final, "happiness is about you and me, 5$ and a good conversation" :D